Turism

Ghid turistic


Situat în partea centrală a Republicii Moldova, r. Călăraşi se învecinează la nord cu r. Teleneşti, la nord – est cu r. Orhei, la vest cu r. Ungheni, la sud cu r. Străşeni şi r. Nisporeni. Suprafaţa totală a raionului este de 75,35 mii ha, dintre care 29,72% reprezintă pădurile (22,39 mii ha), iar lacurile ocupă 925 ha. Populaţia raionului (88,9 mii persoane) locuiesc în 42 de sate (dintre care 34 aşezate pe vetre medievale) şi în oraşul de reşedinţă Călăraşi (20,7 % din populaţie). Relieful raionului reprezintă o regiune deluroasă cu suprafeţe compacte de pădure. Teritoriul este traversat de râurile Bâc (care izvorăşte în Temeleuţi), Ichel, Cula, precum şi afluienţii acestora. În bazinul râului Bâc se găsesc câteva dintre cele mai înalte culmi ale Moldovei Căbăeşti (428 m.), Temeleuţi, Bahmut, care fiind împădurite oferă peisajului din jur un farmec deosebit. Natura pitorească din zona Călăraşi este protejată de stat în: rezervaţii peisagistice mari între satele Căbăeşti – Pârjolteni (1213 ha), Temeleuţi – Vălcineţ (209 ha), Ţigăneşti (680 ha) şi Sadova (407 ha); rezervaţii naturale silvice în Sadova (229 ha), Hârjauca (344 ha), Oneşti (192 ha); monumente naturale: ageologice Păuleşti (2 ha “Cimitirul cailor”), Vălcineţ (5 ha “Râpa lui Tofan”), Sipoteni (2 ha “În dos” ); hidrologice Hîrjauca (“Izvorul tinereţii”, 1,5 ha), Nişcani (1 ha“la Jghiab”), Vălcineţ (0,5 ha “Izvorul lui Ştefan cel Mare”); botanice Hîrjauca ( 5,4 ha), 70 de arbori seculari. Pe teritoriul raionului Călăraşi s-au descoperit 32 de vestigii arheologice însă cele mai importante sunt: cetatea getică de la Horodişte (sec. IV-III î.e.n.) şi cetatea medievală de la Răciula (sec. VIII-XII) ambele din pământ.( Ion Hîncu. „Vetre Stămoşeşti din Republica Moldova” Chişinău 2003).

În raion sunt amplasate 64 de monumente : 4 mănăstiri ortodoxe aranjate în formă de cruce (Frumoasa, Răciula, Hîrbovăţ, Hîrjauca). biserici din lemn (Mândra, Palanca, Horodişte, Păuleşti, Hogineşti) 2 biserici vechi moldoveneşti (Dereneu, Vălcineţ) 2 conace a boierilor Malski şi Ruso din sec XIX. (Bahmut, Păuleşti) ale gloriei militare – 17 de arhitectură – 29 de artă – 18 Din ele: de importanţă naţională – 50 de importanţă locală – 14 Activează 120 formaţii artistice, dintre care 26 cu titlul onorific „model”.

Rute turistice

Călătorul prin raionul Călăraşi rămâne impresionat de originalitatea zonei începând de la relieful colinar din preajma râului Bâc, în cea mai mare parte având culmile împădurite, prezenţa unor mănăstiri medievale importante, precum şi nu în ultimul rând staţiunea balneoclimaterică din codri. Toate acestea crează o imagine aparte a zonei turistice Călăraşi. Se poate ajunge în Călăraşi pe drumul ce leagă Chişinăul de Ungheni şi Iaşi, la kilometrul 49. Până la Ungheni sunt 58 km. Lungimea totală a drumurilor depăşeşte 883 km, dintre care 103 km de drum naţional, 280 km drumuri raionale asfaltate şi 500 km drumuri raionale şi locale pietruite (toate pot fi practicate pe orice anotimp). Situri arheologice: antice – Horodişte (cetate de pământ a geto-dacilor, sec.IV-III î.e.n.), medievale – Răciula (cetate de pământ, sec.VIII-XII). Mănăstiri: Frumoasa, Răciula, Hârjauca, Hârbobăţ. Muzee: Călăraşi, Vălcineţ, Horodişte, Palanca „Casa Părintească”, Răciula, Hogineşti, Bravicea, Săseni, mănăstirea Frumoasa. Observarea naturii: rezervaţii peisagistice între satele Căbăeşti – Pârjolteni, Temeleuţi – Vălcineţ, Ţigăneşti şi Sadova; rezervaţii naturale silvice în Sadova, Hârjauca, Oneşti; monumente naturale la Păuleşti, Vălcineţ, Sipoteni,Hârjauca, Nişcani, Vălcineţ, 70 de arbori seculari.

Recreare, odihnă: pădure, zonele de odihnă în fiecare localitate. Cazare: Hotel (“Codru”, capacitate 25 locuri, tel. Călăraşi 244-22583), staţiunea balneară “Codru” (450 locuri, Hârjauca), gospodării ţărăneşti disponibile, chilii disponibile la mănăstiri, în corturi în zonele de odihnă.

Trasee recomandate: Călăraşi – Tuzara – Sadova – Pârjolteni – Căbăeşti Călăraşi – Sipoteni – Vălcineţ – Temeleuţi – Bahmut Călăraşi – Nişcani – Păuleşti – Frumoasa – Răciula – Hârjauca – Onişcani – Hogineşti

1. Călăraşi – Tuzara – Sadova – Pârjolteni – Căbăeşti

Călăraşi

Oraşul Călăraşi se găseşte într-o vale pitorească a râului Bâc mărginită de nişte dealuri înalte (Oricova-356m, Tuzara – 383m, Nişcani – 353m, Călăraşului). De şi este menţionat documentar pentru prima dată într-un uric din 4 ianuarie1432 cu denumirea Tuzara, în raza actualului oraş arheologii au descoperit două aşezări din sec II-IV. Din 28 septembrie 1794 Tuzara devine târg, statut conferit de voievodul Mihai Şuţu. Mai târziu localitatea este redenumită în Călăraşi (din 3 august 1784), în cinstea vitejilor călăraşi – corp înarmat de slujitori auxiliari ai domniei încă de pe timpul lui Ştefan cel Mare. În anul 1873 la 23 aprilie soseşte primul tren în gara de aici, fapt care impulsionează puternic viaţa economică a târgului. Enoriaşii din localitate au înălţat bisericile “Sf. Alexandru Nevschi” (1885) şi “Sf. Treime” (la 1809 în locul altei de lemn), iar comunitatea evreiască amenajează o sinagogă. În oraşul de azi trăiesc cca 14,6 mii locuitori, activează Colegiul Pedagogic “Alexandru cel Bun”, Palatul de cultură, 3 biblioteci, muzeu, 3 licee, 1 gimnaziu, 1 şcoală de arte, 1 şcoală sportivă olimpică, 1 şcoală profesională polivalentă, 32 întreprinderi industriale, peste 110 magazine şi o piaţă. Cea mai veche întreprindere din zonă este SA “Călăraşi-Divin”, ce activează de peste un secol.

Tuzara

Vizite şi excursii locale: Vatră medievală la Novaci (1443). Aşezare medievală Tuzara sec. VIII – XVI . Natură pitorească Codrii Călăraşilor într-un relief deluros de excepţie. Tabără de odihnă Evenimente locale: hramurile satelor: “ Acoperământul Maicii Domnului”, “Sf. Gheorghe”, “Sf. Dimitru”. Accesul se face pe şosea la distanţa de 1 km de la Călăraşi.

Sadova

Vizite şi excursii locale: Vatra medievală (1420) cu biserica “Sf.Nicolae” Rezervaţii: peisagistică (407 ha), natuarală silvică (229 ha). Vinăria “ Sadova-vin”. Vinoteca „Dumitru Tătaru” . Cazare: cca 300 locuri de cazare în tabăra de vară, în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zona de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea şi drum pietruit la distanţa de 25 km de la Călăraşi.

Horodişte

În zona vetrei satului descoperim o biserică din lemn “Sf.Cuv.Paraschiva” înălţată prin secolul XVII, fiind astfel cea mai veche din raion. Vizite şi excursii locale: Vestigii antice ale cetăţii de pământ getice (sec IV-III î.e.n.) Vatra medievală (1420) cu cea mai veche biserică din lemn din zonă. Natura pitorească: Dealul Pleşei, Pădurea Sadovei. Muzeu local (15000 piese). Vinăria “Plus Asconia”SRL cu o capacitate de 10000 t/an de struguri de soiuri Aligote, Feteasca, Chardone, Sovignon, Fraga albă, Isabela. Gospodării ţărăneşti reprezentative: îngrijirea familiilor de albini (V.Luca), folosirea raţională a lotului de pe lângă casă (I.Cimbir). Evenimente locale: hramul “Sf.Cuv.Paraschiva” Cazare: în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zona de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 16 km de la Călăraşi.

Pârjolteni – Căbăieşti

Vizite şi excursii locale: Vetre medievale (1429) la Pârjolteni şi Căbăeşti. Rezervaţie peisajistică: Pârjolteni – Căbăeşti (1213 ha). Gospodării ţărăneşti reprezentative: îngrijirea livezilor de nuci (V.Agapie, Buda), tehnologie contemporană de îngrijire a viţei de vie de soiuri hibride (Gh. Balan, Buda). Evenimente locale: hramurile satelor “Sf.Nicolae” s. Pîrjolteni şi “Acoperământul Maicii Domnului” s. Căbăieşti. Cazare: în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zona de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 30 km de la Călăraşi.

2. Călăraşi – Sipoteni –– Temeleuţi –– Vălcineţ – Bahmut

Sipoteni

Vizite şi excursii locale: Vatra medievală (1440). Natură pitorească: pădurea Sipoteni – Hârjauca cu 36 arbori seculari, 1 monument natural geo – paleontologic (2 ha). Vinăria SRL “Vitis-Lux SL” cu o capacitate de 10000 t/an, soiuri: Aligote, Feteasca, Muscat, Sovignon, Isabela. Gospodării ţărăneşti reprezentative: tehnologie contemporană de îngrijire a livezilor de sâmburoase (A.Josanu), tehnologie contemporană de îngrijire a viţei de vie de soiuri europene (M.Raţă). Eveniment local: hramul “Sf.Cuv.Paraschiva” Cazare: în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zona de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 12 km de la Călăraşi.

Temeleuţi

Vizite şi excursii locale: Vatra medievală (1443). Natura pitorească : Rezervaţie peisajistică (209 ha), Rezervaţie ştiinţifică “Plaiul Fagului” (un fragment de 28 ha). Eveniment local : hramul satului – 4 august. Sf. Maria Magdalena. Cazare : în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zona de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 26 km de la Călăraşi.

Vălcineţ

Vizite şi excursii locale: Vatra medievală (1436) cu case bătrâneşti, un beci turcesc şi biserică cu arhitectură veche moldovenească. Natură pitorească în Rezervaţia peisajistică (209 ha, parcele 12, 13), Monument natural hidrologic “Izvorul lui Ştefan cel Mare” (0,5 ha), Monument natural geo – paleontologic “Râpa lui Tofan” (5 ha la vest de sat). Muzeul satului Vălcineţ Meşteşuguri populare : broderie, împletit, ţesut (Efrosinia Livădari), prelucrarea artistică a lemnului. Vinăria SRL “Vodă-Vin” cu o capacitate de 10000 t/an, soiuri: Aligote, Feteasca, Sovignon, Isabela. Gospodării ţărăneşti reprezentative: valorificarea soiurilor de hibrizi de legume omologate în RM (A.Sâli), protecţia legumelor cultivate în câmp deschis de boli şi vătămători (I.Sâli), protecţia integrată a pomilor de prun (C.Curmei). Eveniment local: hramul “Sf.Nicolae”, sărbătoarea roadei. Cazare: în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zona de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 26 km de la Călăraşi.

Bahmut

Vizite şi excursii locale: Vatră medievală (1584). Natură pitorească: pădurea Vila Bahmut, lacul de acumulare Molovatec, izvorul Clocotelniţa. Edificii importante: ruinele conacului Celac – Malski (sec.XIX), gara feroviară. Eveniment local: hramul “Sf.Nicolai”. Cazare: tabără de vară, în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zona de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 20 km de la Călăraşi.

3. Călăraşi – Nişcani – Păuleşti – Frumoasa – Răciula – Hârjauca – Onişcani – Hogineşti

Nişcani

Vizite şi excursii locale: Vatra medievală (1432) cu cea mai mare biserică din zonă. Monument natural hidrografic (1 ha). Personalităţi marcante: Şciusev A., după proiectul căruia a fost construită la 1898 biserica “Sf.Cuv. Paraschiva ”; Stratan Pavel – cant autor. Gospodării ţărăneşi reprezentative: tehnologii contemporane de îngrijire a viţei de vie de soiuri europene (F. Stratan), tehnologii contemporane de cultivare a culturilor de toamnă (C. Stratan). Eveniment local: hramul “Sf. Cuv. Paraschiva”, 27 octombrie. Cazare: în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zona de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 8 km de la Călăraşi.

Păuleşti

Vizite şi excursii locale: Vatra medievală (1545) cu biserica “Sf. Nicolae” (din 1887 pe pământul boierului Goilov), casa boierului Stilos, 3 beciuri moşiereşti, spitalul vechi şi conacul familie D.Ruso. Monument natural geo-paleontologic “Cimitirul cailor” (2 ha), parcul de arbori seculari. Personalitate marcantă: preotul Ion Ciuntu. Eveniment local: hramul “Sf.Nicolai”. Cazare: în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zona de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 13 km de la Călăraşi.

Frumoasa

Înaintând printre colinele din valea Ichelului, găsim un peisaj fascinant în care se armonizează de minune crânguri înverzite, vii, livezi şi loturi de pământ cultivate de săteni. În această zonă de codru se găsesc 4 mănăstiri moldoveneşti aranjate în formă de cruce: Frumoasa, Răciula, Hârjauca, Hârbovăţ. Frumoasa este mănăstirea, care şi-a obţinut numele de la peisajul pitoresc de aici. Peisaj ce la impresionat pe Mihai Sadoveanu în “Drumuri basarabene” (1919): “Trecem prin dumbrăvi şi livezi la Frumoasa. Pe costişe line, în soarele fierbinte, lanurile de grâu par revărsări blonde de aur. Luciul lor dă parcă strălucire şi putere mai mare luminii. Intrăm în mănăstire pe un drumuşor curat şi ne oprim în cercul larg şi alb al chiliilor, într-o singurătate impunătoare… Găseam la Frumoasa sufletul curat al Ţării. Îl găseam neîntinat moldovenesc ca la 1813, armonizat cu acel peisagiu unic aşa de distinct, aşa de pătrunzător, plin de durere şi amintirile trecutului…” . Pe colina înclinată spre râul Ichel la 1804 este întemeiată o mică aşezare monahală de răzeşul văduv din s.Olişcani Efrem Iurcu împreună cu trei săteni, care au decis să se călugărească. Pe acest loc au defrişat o bună bucată din pădure, au săpat nişte bordeie, iar lângă o piatră mare au înălţat o bisericuţă din lemn “Adormirea Maicii Domnului”. Pe locul acesteia în 1851 este ridicată din piatră biserica de vară “Sf.Treime”, iar mai târziu este construită şi cea de iarnă “Sf .Nicolae”. Aici şi-a făcut ucenicia şi a slujit ca frate Iosif Naniescu, viitorul Mitropolit al Moldovei. Era una dintre cele mai prospere mănăstiri, avea o bibliotecă bogată cu cărţi vechi româneşti din sec .XVIII, iar cei 65 de călugări şi fraţi prelucrau cca 300 desetine sau munceau la cele câteva mori, maşini de scărmănat lâna, în ferărie şi strungărie. Între anii 1947 – 1994 mănăstirea a fost închisă de autorităţile sovietice, iar averea confiscată. Azi cca 30 călugări au reamenajat capela “Trei Ierarhi”, care în 1996 a fost pictată în interior de un pictor din Călăraşi. Satul, ce se găseşte puţin mai în vale, a preluat denumirea mănăstirii şi probabil a fost întemeiat tot de monahi (prima menţiune documentară a localităţii este din 10 mai 1807). E înconjurat de trei dealuri mari D.Mănăstirii, Bravicei şi Ţibirica, la poalele cărora pe cursul râului sunt trei iazuri pitoreşti. La etapa actuală este o mănăstire de maici.

Răciula

Încă un sat mănăstiresc de pe colinele din valea râului Ichel este plin de istorie şi credinţă. Denumirea vine, potrivit legendei locale, de la exclmarea unui călugăr, care bând apă din izvorul Ula, zise “ce rece e Ula”. O fi aşa sau nu, însă, prima menţiune documentară apare la 25 iulie 1599 (de fapt investigaţiile arheologice atestă în perimetrul satului vestigii şi mai vechi de această dată a unei cetăţi româneşti din pământ din sec.VIII-XVII). În mijlocul satului Răciula se înalţă mănăstirea “Naşterea Maicii Domnului”, care a fost întemeiată la 1794 de preoţii din s. Paşcani Andrei şi Ioan Roşca. Este însă cunoscută prin filele tragice din istoria sa. Între 23 iunie şi 2 iulie 1959 închiderea mănăstirii de către autorităţile sovietice a provocat o rezistenţă îndârjită a călugăriţelor şi sătenilor din localităţile vecine. Rezistenţa după 10 zile a fost înăbuşită în sânge cu cruzime de cca 500 miliţieni şi s-a sfârşit cu morţi, răniţi şi deportaţi. A fost redeschisă la 1990, iar în jurul bisericilor de vară “Naşterea Maicii Domnului” (1845) şi de iarnă “Sf.Nicolae” (1855-1860) sunt aşezate căteva zeci de căsuţe modeste, toate în mijlocul unor grădini îngrijite cu multă dragoste şi pline de flori, în care îşi duc viaţa liniştită cca 300 de călugăriţe. Şi acum, ca la început de secol XX, putem zice cu vorba lui Sadoveanu: “Căsuţe cu cerdac, grădiniţi de flori… E o viaţă vioae de furnici harnice. E aceeaşi viaţă de muncă, curăţenie aprigă şi de iuţi necazuri femeieşti, ca şi în poeticile mănăstiri din munţii Neamţului. Când intrăm în biserică, ne izbeşte lumina mare şi crescută parcă, ce ne năvăleşte prin ferestre înalte, boltite. Nimic din taina şi penumbra tradiţională. Aici totul e vesel, curat, lustruit, duşumele frecate, perdeluţe brodate. Sfinţii ne privesc cu prietenie, Maica Domnului ne zâmbeşte…”. La o margine de sat se găsesc nişte lacuri mari în valea râului Ichel, care aici formează o pâlnie din dealuri înalte (Chiscul Moscalului, Coasta Midarii, Mitocel, Tolacu, Turna Veche, Buda). Plin de mister este locul din sat numit “Beciul lui Caradgi”, probabil că este legat de numele vreunui boier de origine turcă, care şi-a avut aici lăcaşul sau este locul, unde potrivit unei dintre multiplele legende, care circulă prin zonă, a fost ascunsă o comoară. În aceeaşi comună într-o vale pitorească se găseşte localitatea Parcani atestată documentar la 1867.

Vizite şi excursii locale: Vatra medievală (1599) şi vestigiile unei cetăţi din pământ (sec. VIII-XVII). Natura pitorească din valea largă a râului Ichel mărginită de coline înalte şi împădurite. Mănăstirea “Naşterea Maicii Domnului” (1794). Gospodăria şi prisaca familiei Tamara şi Mihail Stegărescu Vinăria SRL “Fraga” cu o capacitate de 10000 t/an, soiuri: Aligote, Feteasca, Sovignon, Isabela; Punctul de prelucrare primară a strugurilor a fabricii de vin şi coniac “Călăraşi – Divin”, capacitate 8000 t/an, soiuri: Aligote, Feteasca, Chardone, Muscat, Sovignon, Isabela. Evenimente locale: hramul bisericii săteşti “Sf.Dumitru”, hramul bisericilor mănăstireşti “Naşterea Maicii Domnului” şi “Sf.Nicolae”. Meşteşuguri populare : împletit în lozie, croşetare, ţesut. Cazare : în chlii mănăstireşti şi în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zona de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 18 km de la Călăraşi.

Hârjauca

Înaintând pe valea râului Ichel printre coline împădurite şi cîmpuri îngrijite, la kilometrul 6 se ajunge într-un sătuc mic Mândra cu o vatră medievală (este atestat la 28 iunie 1644), în mijlocul căreia se înalţă biserica din lemn “Sf. Dimitru” din 1919 (unele izvoare indică anul înălţării lăcaşului 1847). Încă 4 km de drum în preajma Pădurii Mănăstireşti şi ajungem la Hârjauca , sat vechi moldovenesc (atestat la fel la 28 iunie1644), unde pe la înc. sec. XVIII se stabileşte o colonie de ucraineni, care s-au ascuns în codrii Moldovei, fugind de iobăgie din guberniile ucrainene şi ruse. Ceva mai târziu, la 1740 în preajma unui izvor mare cu proprietăţi tămăduitoare din codru pe moşia boierului Niculiţă (ce număra 26 desetine pământ arabil şi 2058 desetine de pădure în “Poiana Badiului” până la Leordoaia) se fondează un schit de călugări cu o mică biserică din lemn cu cinci turle “Adormirea Maicii Domnului”. Sau păstrat mai multe ipoteze privind primii întemeietori ai mănăstirii: călugării Teodosie, Inochentie Sava sau Hărjan. Cert este că pe timpul egumenului Spiridon Filipovici (militar în flota rusă născut în Muntenegru, conduce lăcaşul monahal între anii 1818-1846) mănăstirea cunoaşte o perioadă de avănt. Între anii 1820-1836 se zideşte biserica de vară “Înălţarea Domnului” (este foarte asemănătoare cu Catedrala din Chişinău, arhitectură clasicistă, cupolă rotundă situată deasupra naosului cruciform, “turn cu săgeată” deasupra clopotniţei, interiorul a fost pictat în ulei), biserica de iarnă “Sf. Spiridon” (zidită în piatră în 1869-1872 în locul celei de lemn, este un bun exemplu de încadrare în arhitectura tradiţională moldovenească a elementelor clasicismului târziu rus), au fost desţelinite 800 ha de mlaştină şi mărăciniş pentru pământ arabil, plantate livada şi via, şase iazuri, construite două mori de apă. Mai târziu aici apar biblioteca, trapeza, corpuri de chilii, şoproane, atelier de cărămidă, toate amplasate într-un complex unic în armonie cu natura înconjurătoare, astfel încât timp de un veac devine reşedinţa de vară a mitropolitului Moldovei. Între anii 1953-1993 a fost închisă de autorităţile sovietice, din 1954 este transformată în casă de odihnă, iar din 1958 în sanatoriu. Staţiunea balneoclimaterică “Codru” (iniţial “Moldova Sovietică”, actualmente separată de mănăstire) este una dintre cele mai apreciate din Republica Moldova pentru tratarea maladiilor gastro-intestinale (gastrite, colite, hepatite, holicistite, pancreatite, ulcere stomacale şi duodenale, restabilirea post-operaţională), ale aparatelor locomotor (artroze, artrite, podagre, osteohondroze, spolioze, Maladia Behterev), cardio-vascular şi organelor genitale. Terapiile întrebuinţate pe larg sunt: utilizarea dozată a apelor minerale locale (analiza chimică a apei o identifică drept analoagă după componenţa minerală: hidro – carbo – sulfato – sodică, cu cele din staţiunea cehă Karlovy Vary, ), nămolurilor terapeutice, plantelor medicinale, diverse tipuri de masaj, terencur, climatoterapia, aerobică medicală ş.a. În staţiune sunt disponibile 250 de locuri (35 numere single, 200 numere duble, 16 apartamente). În componenţa comunei Hârjauca mai fac parte localităţile Palanca şi Leordoaia. Palanca este cunoscută drept fostă colonie a ucrainenilor, care au fortificat iniţial localitatea cu buşteni ascuţiţi (de aici şi denumirea “palenki” din ucraineană înseamnă fortificaţie din lemn). În anul 1847 înalţă în centrul satului biserică din lemn “Acoperământul Maicii Domnului” (recent în reconstrucţie). La 26 decembrie 2000 în preajmă din iniţiativa proprietarei Tatiana Popa este fondat muzeul “Casa Părintesacă”, în care îşi desfăşoară activitatea cercuri etno – folclorice pentru copii, spectacole pentru săteni şi turişti. În apropierea satului Leordoaia pe fosta moşie a boierului Niculiţă este rezervată o porţiune de pădure reprezentativă. Vizite şi excursii locale: Vetre medievale (1644) Mândra, Hârjauca. Mănăstirea “Înălţarea Domnului” (1740, Hârjauca). Biserici din lemn la Palanca (1847) şi Mândra (1919). Muzeu “Casa Părintească”. Natură pitorească: rezervaţie naturală silvică “Vila Hârjauca” (89 ha), rezervaţie naturală silvică Leordoaia (158 ha, ocol silvic Hârjauca, Hârjauca – Sipoteni, parcela 31), monument natural botanic (vegetaţie silvică pe 5,4 ha, ocol silvic Hârjauca, Hârjauca – Sipoteni, parcela 36), monument natural hidrologic “Apele minerale din s. Hârjauca” (1,5 ha, în partea de jos a vâlcelei Hârtop, deţinător sanatoriul “Codru”), 36 arbori seculari în ocolul silvic Hârjauca, Hârjauca – Sipoteni (33 fagi, un paltin de câmp şi un stejar pedunculat – parcela 36, un fag – parcela 26). Evenimente locale: hramuri – “Sf.Dumitru” (s.Mândra), “Înălţarea Domnului” şi “Sf. Spiridon” (s. Harjauca), “Acoperământul Maicii Domnului” (s. Palanca). Vinărie “Hârjauca-Vin”, capacitate 10000 t/an, soiuri: Aligote, Feteasca, Sovignon, Isabela. Cazare: sanatoriul “Codru” (450 locuri disponibile), tabără de vară pentru copii, în chiliile monahale cu permisiunea călugărilor, în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în locurile de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 30 km de la Călăraşi.

Onişcani

Revenind la intersecţia Hârbovăţului, peste căţiva kilometri la intrarea în sat pe stânga se găseşte mănăstirea Hârbovăţ, cunoscută prin Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului (dăruită în 1790) de aici. De departe se vede colina mănăstirii înconjurată de vii şi livezi ce se deschide în valea largă a râului Ichel, probabil datorită acestui fapt schitul până în 1812 a fost totalmente distrus de trei ori de turci şi tătari, dar după care renăştea ca pasărea Fenix. Încă la 1730 pe moşia boierului Constantin Cartuz este întemeiat un schit (unii cercetători consideră că locaşul sfânt aici a fost întemeiat de nişte călugări din mănăstirea Berşan, Podolia). Biserica de vară “Adormirea Maicii Domnului” a fost ridicată în piatră în 1816, iar mai târziu în 1870 şi biserica de iarnă “Sf. Duh” cu o clopotniţă masivă în faţă, casa egumenului, chilii, trapeza, brutăria şi alte anexe gospodăreşti. Iată cum găseşte mănăstirea M. Sadoveanu “…intrăm în curata gospodărie de la Gârbovăţ. Mănăstire, chilii, acareturi, toate sunt acoperite cu tablă vopsită verde. E culoarea pravoslavnică pe care o întâlnim pretutindeni la aşezările mănăstireşti. Chiliile aşezate roată în jurul bisericii parcă dorm tăcute. Din ograda goală şi netedă, pietruită şi împresurată de clădiri nalte, trecem prin cotite cotloane, ni se deschid uşi ferecate ca de cetate, şi deodată intrăm într-un cerdac larg şi umbros, care dă asupra unei livezi. Lângă un loc aspru şi gol, ca prin farmec s-a deschis o încântătoare privelişte pe care o contemplăm din jilţuri. Vin adieri de pe flori, s-aude murmurul prisăcilor, ale cărei căsuţe stau rânduite sub meri…. Ca pretutindeni în Moldova mănăstirile sunt locuri de dezmierdare şi tihnă…”. Călătorul de azi rămâne fascinat de atmosfera de început de secol XX de aici, iar în stilul edificiilor bisericilor, şcolii primare (1884), şcolii de călugări, a bibliotecii şi a tipografiei poate vedea tradiţia moldovenească în arhitectură. Vestita Icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului “Gârboviţa”, îmbrăcată în argint aurit şi împodobită cu pietre scumpe se păstrează 6 luni în mănăstire (de la 23 aprilie până la 1 octombrie, tradiţie păstrată din 1859), restul timpului fiind expusă în Catedrala din Chişinău. Între anii 1962 –1992 mănăstirea a fost închisă de autorităţile sovietice. Satul Hârbovăţ a fost întemeiat de călugări potrivit unor surse în 1699, iar conform altora – la 1730 odată cu întemeierea mănăstirii. Localitatea este amplasată dea lungul văii Ichelului, pe dealul Gobăneşti, in preajma unei suite de lacuri pitoreşti. Satul Onişcani este centru de comună şi are prima menţiune la 9 martie 1654. Este cunoscut prin izvoarele sale bogate. Cătunul Sverida din preajmă este cunoscut în cronici încă din 1614. Vizite şi excursii locale: Vetre medievale : Sverida (1614), Onişcani (1654), Hârbovăţ (1699). Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului” (1730) în care se găseşte renumita Icoană făcătoare de minuni. Evenimente locale: hramuri “Sf. Mihail” (Onişcani), “Adormirea Maicii Domnului” şi “Sf. Duh” (Hârbovăţ). Vinăria “Proura-Vin”, capacitate 16000 t/an, soiuri: : Aligote, Goluboc, Feteasca, Sovignon, Isabela. Gospogării ţărăneşti reprezentative: prisacă (I.Voluţă), tehnologii contemporane de cultivare a viţei de vie de soiuri europene (L.Cârhană). Cazare: în chiliile monahale cu permisiunea călugărilor, în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în locurile de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 30 km de la Călăraşi.

Dereneu

Vizite şi excursii locale: Vetre medievale: Dereneu (1495), Duma (1615), Bularda (1620). Meşteşuguri populare: împetitul în lozie. Evenimente locale: hramul s. Dereneu “Adormirea Maicii Domnului”. Personalităţi marcante: aici s-au născut şi au copilărit scriitorii Iurie Colesnic şi Iurie Bodrug. Cazare: în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în locurile de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 32 km de la Călăraşi.

Hogineşti

Vizite şi excursii locale: Vatra medievală (1600) cu biserica de lemn (1788). Natura pitorească: pădurea Holbăneşti (500 ha). Muzeul local Meşteşuguri populare: olărit (T. Poştaru, E. Vacarciuc, A. Scripnic), lemnărie (N. Negară), împletit (G. Coşciug). Evenimente locale: hram “Sf. Cuv. Paraschiva”, “Sf. Dimitrie”. Cazare: în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în locurile de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 32 km de la Călăraşi.

4. Călăraşi – Frumoasa – Meleşeni – Ţibirica – Bravicea – Săseni

Meleşeni

Lângă Dealul cetăţii sub o geană de codru de fag un flăcău pe nume Meleş a întemeiat prima vatră a satului. Apoi pe aceste locuri s-au aşezat mai multe familii de răzeşi moldoveni, de au fondat pe la sfârşitul sec.XVII (prima atestaţie documentară e din 9 mai 1681) satul Meleşeni, în cinstea bravului băiat. În centrul localităţii au ridicat din lemn apoi din piatră biserica “Înălţarea Domnului”. Azi în partea veche a satului mai poate fi văzută casa boierului Dadu, transformată între timp în gimnaziu local, precum şi două beciuri vechi mari “tot de pe vremea boierului”, după cum zic bătrânii din partea locului. Aici este baştina pictorului Petric M. şi meşterului popular Vieru N. Ţibirica Este atestat documentar la 17 septembrie 1603 în preajma unei păduri seculare de fag, care se întindea până peste dealurile Roşu, Cerepcani, Chirişanca, Florina, Soloneţ, Podiş. La 1911 în locul unei biserici mai vechi a fost înălţat în piatră lăcaşul ortodox “Sf.Nicolai”. Vinăria “Pomul” din localitate are o capacitate de 1000 tone de struguri pe an de soiurile Aligote, Feteasca, Sovignon, Isabela. În sat pot fi vizitate 2 gospodării ţărăneşti reprezentative: una în care se practică aplicarea tehnologiilor de îngrijire a viţei de vie de soiul “Aligote” (V.Buzămurgă), iar în alta – tehnologii de cultivare a legumelor pe lot deschis (G.Cujbă). Accesul se face pe şosea la distanţa de 26 km de la Călăraşi.

Bravicea

Apare pentru prima dată în documente vechi la 20 ianuarie 1603 (însă unele izvoare atestă satul în 1622). Relieful localităţii este format de colinele Podiş, Chirchici, Pustia, Hârbovăţului, formând un hârtop mare, iar înlăţimea maximă atinge în sud-estul satului cota de 320 m. Biserica din piatră a fost înălţată cu puterile enoriaşilor în 1875. În sat se găseşte o vinărie “Bravicea-Vin” cu o capacitate de prelucrare a strugurilor 16000 t/an de soiurile Aligote, Feteasca, Sovignon, Isabela. Satul dispune de muzeu. Hramul bisericii „Sf. Gheorghe”. Accesul se face pe şosea la distanţa de 35 km de la Călăraşi.

Săseni

“Seliştea unde iaste iazul de la Cornul Bagului” astfel este menţionată vatra satului într-un uric semnat de Ilie şi fratele său Ştefan, voievozi ai Moldovei, care dăruiesc boierului Mihai de la Dorohoi un şir de localităţi. Cercetătorul Vl.Nicu identifică prima atestare documentară din 20 decembrie 1437. Cert este că la 6 martie 1443 Ştefan Voievod trece prin hrisov satul Săseni în proprietatea lui Mihur, pisar la curtea domnească, iar Petru Rareş, domn al Ţării Moldovei întăreşte la 27 mai 1546 „heleşteul Săsenilor, seliştea unde-i iazul la Cornul Bagului“ în posesia nepoţilor lui Mile Călugărul. Localnicii însă cred că este mult mai vechi dacă nu ca sat atunci măcar un punct important în drumul comercianţilor medievali. Această părere este comfirmată de comoara descoperită într-o livadă la 1973. Astfel tezaurul conţine 272 monede de argint din timpul Hoardei de Aur (1313-1339), ungureşti (1458-1490), lituaniene (1492-1506), turceşti (1481-1512), precum şi 27 monede vechi moldoveneşti din timpul domniei lui Bogdan III (1504-1517). Dintre aceste monede 89 se găsesc în muzeul localităţii, iar celelalte în Secţia de Arheologie a AŞM. Satul este amplasat într-o ambianţă armonioasă, ce o formează colinele Samaduşcov, Dolina, Rediu şi Dumbrava de – a lungul râuleţului Cula. În 1807 din bârne este înălţată biserica “Acoperământul Maicii Domnului”, reînălţată din piatră în 1836. Pe lângă biserică începând cu anul 1838 funcţionează scoala parohială cu o bibliotecă bogată. Între anii 1963 – 1993 biserica a fost închisă, iar în incintă a fost deschis muzeu. Vizite şi excursii locale: Vatra medievală (1437) cu biserica veche moldovenească. Edificii şi moşii istorice: şcoala parohială (1838), moşia boierului Ruso şi crama boierească. Muzeu local. Evenimente locale: hramul “Acoperământul Maicii Domnului”, „Sf. Dumitru”. Cazare: în tabăra de vară “Jurnalistul”, în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în locurile de odihnă a localnicilor. Accesul se face pe şosea la distanţa de 44 km de la Călăraşi.

sursa:  Viorel Miron, Călăraşi Ghid turistic , Chişinău 2004

Reclame
  • calarasi

    www.calarasi.md
  • Reclame
%d blogeri au apreciat asta: